Mântuitorul nostru cauta adăpost pentru Sine in sufletele noastre. Casa Lui suntem noi.El a creat trupul si sufletul omului ca locuința tainica a Sa. Atunci cand vine pe lume un copil , inima este primul organ care se formeaza ca locuința pentru suflet , apoi se dezvolta si restul corpului . Uneori fara sa știm , El se pogoară printre noi pentru a intra sub acoperișul sufletului nostru. El sta cu răbdare si bate ani de zile la usa sufletului nostru dorindu-si sa intre , dar de multe ori uitam de El si nu-i deschidem . Abia cand omul il aude si-i deschide usa , abia atunci incepe ursul duhovnicesc al sufletului respectiv spre Împărăția Cereasca . Sa nu va așteptați sa fie un urcuș usor , ci un urcuș greu ,plin de piedici , de jertfe si renunțări , dar merita fara nici un fel de îndoiala.El  isi dorește sa vorbească fiecărei inimi , vrea sa bucure fiecare suflet credincios si sa-i ofere darul Sau ceresc . Dar noi ce facem ,cand El ne invita duminica de duminica , la Cina cea de Taina si ne așteaptă cu dragoste părintească sa ne impartasim ?Noi fie nu venim la biserica , fie nu ne impartasim cu El, fie trăim in ignoranta fara sa ne punem întrebări despre viata si despre ce urmează dupa moarte . Uitam sa ne dorim sa primim cel mai înalt dar pe care omenirea l-a primit vreodată , iar noi ne bucurăm la un cadou lumesc nefolositor , uitând sa alergam dupa darurile Dumnezeiesti  sfințitoare . El inseteaza sa intre la noi in suflet , iar noi il îndepărtăm cu mirosul neplăcut al pacatelor noastre care nu-l lăsa sa-si facă casa in sufletul nostru . Uitam de Împărăția cereasca si ne multumim cu-n amărât de film la televizor si cu o punga de popcorn . Uitam sa ne pocăim pentru pacatele nostre , sa plângem pentru ele si sa ne spovedim pentru a putea primi Cerul si ne multumim cu pamatul . Uitam sa privim in sus spre cer si ne multumim sa privim in jos spre pământ , spre pacate  si spre cele rele . Sa ne reamintim ca prin spovedanie sunt izgoniți demonii si ne curățăm si devenim precum îngerii de curați indiferent cat de plini de noroi am fost inainte . Sa îndrăznim cu mult curaj spre Taina Spovedaniei si sa ne educam copii asemenea . Un om care are de toate ,se va bucura un timp de ceea ce are , insa cu timpul va deveni nepăsător fata de toate , simțind ca altceva , mult mai profund , ii lipseste . Sa nu uitam ca nimeni altcineva in afara de Dumnezeu nu ne poate face sufletul cu adevărat fericit !Dumnezeu este Tatal nostru care ne iubeste iar noi suntem copiii Lui , fiul si fiica risipitoare care nu si-au dat inca seama care este scopul si sensul  vieții .

Un articol de Vaduva Annemarie –psiholog crestin                                                                                                                                                                                                                          www.clinicadetoxnutrifit.ro